HRISTOS A INVIAT!

Am descoperit pe blogul Nataliei o cantare sarbeasca foarte frumoasa - Hristos voskrese - care lauda Invierea Domnului. Versurile sunt ale Sfantului Nicolae Velimirovici. Va trimit aici linkul spre cantec, spre transcrierea versurilor si secvente de la inregistrari.

Totul chiar te umple de bucurie!

Hristos a inviat!

Rasfoind Patericul

"Zis-a un batran: de-ti va veni boala, sa nu te scarbesti! Caci daca vrea Stapanul sa patimesti cu trupul, tu cine esti de te necajesti? Oare nu El poarta de grija de tine in toate? Sau fara Dansul traiesti? Rabda si roaga-L pe El, sa-ti dea cele de folos! Aceasta este voia Lui si deci sezi cu indelunga rabdare si mananca din milostenie! " (Patericul egiptean, cap. Pentru rabdarea in boli, pag. 480)

Conferinta Danion Vasile, reportaj Rafael Udriste si emisiunea Nasul

Iata integistrarea unei conferinte sustinute de teologul Danion Vasile la Piatra Neamt pe 27 februarie 2009 pe tema "Microcipul si semnele vremurilor".
De asemenea, pe blogul jurnalistului Rafael Udriste, emisiunea realizata de domnia sa, difuzata pe TVR 1 la 25 aprilie 2009, cuprinzand un semnal de alarma referitor la aceleasi microcipuri.
Aceeasi tema discutata foarte lamuritor, in emisiunea Nasul de pe B1TV din 10 martie 2009, de parintele Filotheu Balan de la Manastirea Petru Voda si de jurnalistul Victor Roncea, invitati de Radu Moraru.

HRISTOS A INVIAT!

Sarbatoarea Sfintelor Pasti sa

ne umple sufletele de bucuria pe care au simtit-o femeile mironosite cand L-au vazut pe Hristos inviat!

HRISTOS A INVIAT !

CHRIST EST RESSUSCITÉ!

CHRIST IS RISEN!

Rugaciunea Sfantului Efrem Sirul

Cum maine incepe Sfantul si marele Post al Invierii Domnului, sa rostim si rugaciunea Sfantului Efrem Sirul:

Doamne si Stãpânul vietii mele, Duhul trândãviei, al grijii de multe, al iubirii de stãpânie si al grãirii în desert nu mi-l da mie! (o metanie)
Iar duhul curãtiei, al gândului smerit, al rãbdãrii si al dragostei, dãruieste-mi mie, slugii Tale! (o metanie)
Asa, Doamne, Împãrate, dãruieste-mi ca sã-mi vãd greselile mele si sã nu osândesc pe fratele meu, cã binecuvântat esti în vecii vecilor. Amin. (o metanie)

Prière du saint et grand carême de saint Ephraim le Syrien
Seigneur et maître de ma vie,
ne m’abandonne pas
à l’esprit de paresse, de curiosité, de domination et de vaines paroles.
Mais fais-moi la grâce, à moi ton serviteur,
de l’esprit de sagesse, d’humilité, de patience et d’amour.
Oui, Seigneur roi, donne-moi de voir mes fautes et de ne pas juger mon frère;
car tu es béni dans les siècles des siècles. Amen.

The Prayer of St. Ephraim the Syrian
O Lord and Master of my life, a spirit of idleness,
despondency, ambition, and idle talking give
me not.
But rather a spirit of chastity, humble-mindedness,
patience, and love bestow upon me Thy
servant.
Yea, O Lord and King, grant me to see my failings
and not condemn my brother; for blessed art Thou unto the ages of ages. Amen.

Si inca ceva. Deoarece trebuie sa intram in Postul mare iertati si impacati, va rog sa ma iertati!
Cristina

Martisor

1 Martie calator va aduce un Martisor.

Sa aveti o primavara frumoasa!

Conferinta "Nu catuselor electronice", Suceava, 24 februarie 2009

Iata aici inregistrarea audio a conferintei "Nu catuselor electronice" din 24 februarie 2009 de la Suceava, unde au tinut cuvant Parintele Ioan Sismanian de la Manastirea Petru Voda si teologul Danion Vasile. Am avut bucuria sa fiu prezenta si mult folos mi-a adus.
De asemenea, inregistrarea emisiunii de pe B1 TV din 26 februarie 2009 unde au participat Parintele Ioan Sismanian, maica Ecaterina Fermo si ziaristul Victor Roncea.

sursa fotografiei: http://victor-roncea.blogspot.com

Nou apel al Parintelui Iustin Parvu

"Apelul acesta pe care l-am făcut eu împotriva cipurilor biometrice, şi care a fost atât de controversat, nu l-am făcut ca să înspăimânt pe nimeni, n-am vrut să îngrozesc pe nimeni. N-am vrut să terorizez mintea nici a bogatului, nici a săracului, nici a înţeleptului şi nici a neştiutorului. Ci am vrut să amintesc acestui popor de unde a plecat, că în venele lui curge un sânge românesc şi curat ortodox, care nu poate să îngenuncheze în faţa cotropitorilor nu numai ai trupului acestui pământ, ci prin dictatura aceasta a tehnicii ei ne cotropesc sufletele noastre, asupra cărora nu au nici un drept. M-am adresat către cei care nu şi-a stins cu desăvârşire flacăra credinţei din inimile lor. Cu multă durere sufletească spun, şi îmi cer scuze că trebuie să fac această observaţie, prin care nu incriminez şi nu învinuiesc pe nimeni – dar mă doare sufletul să văd atâta nepăsare şi ignoranţă din partea elitelor acestui neam, din partea oamenilor de cultură, laici sau clerici, care prin tăcerea lor săvârşesc o lepădare de Biserică şi de neamul în care s-au născut. Simplul creştin ortodox parcă este mai atent la aceste greutăţi, participă mai cu durere decât participă preotul lui, stând în afara tuturor acestor conflicte, nepăsători faţă de oaia care este sfâşiată în ogor şi stau la distanţă şi se uită cum o devorează lupii. Cu multă durere am sesizat că cei mai mulţi dintre părinţii noştri parohieni nu au luat o măsură, măcar câtuşi de puţin să facă cunoscute nişte momente grele în istoria creştinismului şi a omenirii, pe care creştinul nostru le-a sesizat mai repede.Adevăratul om de cultură şi de elită iese în faţă şi acela strigă şi răcneşte cu toate forţele lui şi apără valorile pe care el le-a construit şi pe care el le trăieşte. Pentru că dacă ar fi tăcut tot aşa, de pildă un Eminescu, ar fi tăcut Radu Gyr, un Nichifor Crainic, sau oameni de mai mică talie – ’apăi am fi fost de mult prăbuşiţi. Dar aceşti oameni, ca nişte mici apostoli, am putea spune, au fost mereu prezenţi şi au strigat şi s-au opus la toate metodele de întunecare a fiinţei noastre ortodoxe… Iar această problemă nu este una oarecare, după mine este cea mai grea problemă a omenirii şi a creştinătăţii. Dar acum la noi, se simte foarte jenat un domn ziarist, se simte jenat un istoric, un om de literatură sau ştiinţă… ca să susţină o temă cu ordin religios şi să înfrunte vreo primejdie. Nu! Nu cumva să fie deranjat!Nici tăcerea sihaştrilor nu este scuzabilă. monahul, preotul care socoteşte că face o misiune în cadrul Bisericii, dar nu participă direct la aceste adevăruri, la aceste atacuri şi primejdii în care ne găsim – nu este monah, nu este preot. Dacă nu simte să participe direct şi să-şi asume răspunderea ca un mic misionar al vremurilor, în zadar este toată rugăciunea lui. Tăcerea în faţa acestor pericole este o lepădare a noastră de adevăr. Pentru că ne înrobim şi ieşim din libertatea Adevărului. Adevărul ne face liberi , nu ne pune cip. Aceasta este dovada că societatea în care trăim este una a minciunii, potrivnică Evangheliei. Libertatea Evanghelie lui Hristos în faţa acestei lumi este un pericol terorist.
Tăcerea noastră înseamnă sclavie şi îngroparea Ortodoxiei. Oamenii noştri de elită, prin tăcerea lor nu fac decât să construiască sicriul ortodoxiei pe care i-l pregăteşte stăpânirea acestei lumi.
Cât pentru păstorii noştri duhovniceşti, atâta le spun: Oare sarea se va strica şi nu va mai săra?"
Parintele Justin Parvu

Sa tinem Ortodoxia si sa avem nadejde la Domnul!

Mitropolia Clujului se pronunta impotriva actelor biometrice

Prilej de bucurie: Sinodul metropolitan de la Cluj ia pozitie impotriva actelor biometrice

“Sinodul Mitropolitan al Clujului, Albei, Crişanei şi Maramureşului, luând act de reacţiile unor medii monahale si teologice fată de introducerea sistemului de supraveghere biometrică în România, consideră că acestea sunt îndreptăţite, ele urmând însă să fie supuse unor analize şi nuanţări, atât la nivelul Sinoadelor locale cât şi la acela al Sfântului Sinod plenar.
Oficial, semnalul a fost dat prin Hotărârea de Guvern nr. 557 din 26 aprilie 2006 privitoare la introducerea paşapoartelor electronice, în care sunt stocate datele biometrice ale persoanei, adică imaginea facială, impresiunea digitală, precum şi alte elemente de identificare.
Mai mult, deşi Hotărârea îi priveşte pe toţi cetăţenii României, ea nu a fost precedată de o dezbatere publică, aşa cum s-ar fi cuvenit într-o ţară democratică.
Pentru 1 ianuarie 2011 este programată introducerea noilor cărţi electronice de identitate cu cip. Acesta are forma şi dimensiunea unei aşchiuţe în care se stochează datele biometrice ale unei persoane; el poate fi implantat nu doar într-un act de identitate (buletin, paşaport, card comercial sau sanitar), ci şi în corpul uman, sub pielea palmei, a unui deget sau a cefei, iar conţinutul său poate fi citit de la distanţă şi de către oricine, cu ajutorul unui calculator sau a unui aparat de receptare anume construit. Nu există nici o lege naţională sau internaţională care să garanteze discreţia sau securitatea absolută a datelor înscrise în cip, acestea fiind, practic, la dispoziţia oricărui factor instituţional sau privat şi constituind un sistem de supraveghere a cetăţenilor pe toată durata vieţii lor, şi chiar după moarte.
Argumentul că acest sistem de supraveghere contribuie la identificarea şi urmărirea delicvenţilor constituie o ofensă la adresa întregului popor român, care nu poate fi tratat ca o bandă de infractori.
Dimpotrivă, acest sistem de supraveghere e un atentat la libertatea şi intimitatea oamenilor, drepturi consfinţite nu numai de legile civile, ci şi de normele religioase. E ca şi cum un duhovnic ar divulga secretul spovedaniei, fapt aspru pedepsit în rânduielile bisericeşti, dar cu drept de cetăţenie în sistemul transparenţei fără perdea. Biometria nu numai că nu o sancţionează, dar, dimpotrivă, o legiferează, omul fiind tratat nu ca făptură a lui Dumnezeu, înzestrată cu suflet, inteligenţă şi libertate.
În concluzie, facem un apel către Domnul Traian Băsescu, Preşedintele României şi garantul respectării Constituţiei, să facă tot ceea ce îi stă în putinţă spre a-i asigura cetăţeanului român dreptul la libertate şi viaţă particulară, în consens cu principiile convieţuirii sociale”.
În şedinţa din 19 februarie 2009, Cluj-Napoca
† BARTOLOMEU, Arhiepiscop şi Mitropolit
† ANDREIArhiepiscopul Alba Iuliei
† SOFRONIU Episcopul Oradiei
† IUSTINIANEpiscopul Maramureşului şi Sătmarului
†PETRONIU Episcopul Sălajului
† IRINEU BISTRIŢEANULEpiscop Vicar Cluj
† VASILE SOMEŞANUL Episcop Vicar Cluj
† IUSTIN SIGHETEANULArhiereu Vicar Maramureş

(surse, in ordinea publicarii: Ziarul de Iasi online: Mitropolia Clujului crede ca pasapoartele biometrice aduc o ofensa romanilor; Victor Roncea: COMUNICAT SALUTAR AL IPS BARTOLOMEU ANANIA!; Claudiu Tarziu: Ierarhii ardeleni îi cer preşedintelui Băsescu să intervina in chestiunea pasapoartelor biometrice)
via www.razbointrucuvant.ro

Pomenire Sf. Valeriu Gafencu

Gustati de aici bucurii intru nadejdea Invierii si a puterii si biruintei in fata vrajmasului. Mai precis, inregistrari de pe 18 februarie 2009 de la parastasul savarsit la Targu Ocna pentru Valeriu Gafencu si alti sfinti marturisitori asemenea lui.

Valeriu Gafencu, marturisitorul

Azi, 18 februarie se implinesc 57 de ani de la trecerea la cele vesnice, in penitenciarul de la Targu-Ocna, a lui Valeriu Gafencu, numit Sfantul inchisorilor de cei care l-au cunoscut

"Am trăit atunci o bucurie şi o deplinătate cum rar am mai simţit. Cred că Hristos era prezent în Valeriu şi numai aşa îmi pot explica starea lui de har, cât şi uimirea mea şi a prietenilor care erau de faţă. Cu ultimele puteri mi-a spus:

- În primul rând, gândul şi sufletul meu se închină Domnului. Mulţumesc că am ajuns aici. Merg la El fără nici o îndoială. Sunt fericit să mor pentru Hristos. Eu plec, dar voi aveţi de purtat o cruce grea. Fiţi tari în credinţă, căci Hristos va birui toţi vrăjmaşii. Îndrăzniţi şi rugaţi-vă! Păziţi neschimbat Adevărul dar să ocoliţi fanatismul. Nebunia credinţei este putere dumnezeiască, dar tocmai prin aceasta ea este echilibrată şi profund umană. Să-i iubiţi şi să-i slujiţi pe oameni. Au nevoie de ajutor, căci furi şi tâlhari caută să-i înşele. Ateismul va fi învins, dar să fiţi atenţi cu ce va fi înlocuit!

S-a oprit puţin ca să tragă aer în piept. Apoi a continuat:

- Vă mulţumesc din suflet pentru tot ce aţi făcut pentru mine. Rostul suferinţei noastre este schimbarea la faţă a lumii. Creştinătatea trebuie să pună un început nou, mai curat, mai aproape de Adevăr… Rog să mă iertaţi… Să mă ierte orice om faţă de care am greşit cu ceva… Gândesc cu multă dragoste la mama şi surioarele mele. Doresc să meargă pe calea Domnului. Vă rog să aveţi grijă de ele…

Trecuse de orele 12. Afară ningea cu fulgi mari, catifelaţi, care se zbenguiau în văzduh. Bolnavii au servit masa. Valeriu via şi se stingea în acelaşi timp. Respira greu. Vorbea tot mai rar. Eu eram tot mai profund mişcat.

- Ioane, a zis el, să duceţi duhul mai departe! Aici a lucrat Dumnezeu!

A urmat o pauză îndelungată. S-a congestionat puţin la faţă şi apoi a redevenit senin, frumos, fericit. A putut să mai rostească:

- S-a sfârşit!

A ridicat ochii albaştri spre cer şi am văzut cum se descopereau în ei minuni tot mai adânci, tot mai uimitoare. Totul era făcut din lumină nepământească dar real, un fel de realitate desăvârşită a cărei vedere te face fericit. Plângeam în hohote. Şi-a dat sufletul către orele 13 în ziua de 18 februarie 1952. Clopotele de la Schit au prins să vestească. Lacrimile mele au încetat. Valeriu era frumos, mai frumos ca oricând. Am stins lumânarea mică ce fusese aprinsă în ultimele lui minute de viaţă. L-am îmbrăcat cu hainele părintelui G.. În gură i-am pus, aşa cum mă rugase, o cruce mică de argint pe care o salvase din toate percheziţiile („ca să fiu recunoscut!” mi-a explicat el). A sosit targa. Toţi deţinuţii se aflau în curte în aşteptare. Când am trecut cu el către poartă ne-am oprit, iar ei s-au descoperit şi s-au închinat. L-au luat în primire doi deţinuţi de drept comun care aveau misiunea înmormântărilor. Două zile a fost ţinut în curtea mare, sub fulgii de zăpadă şi a fost îngropat noaptea. O parte din lucruşoarele lui le-a luat temnicerul, dar multe au fost păstrate de prieteni ca amintire. La mormântul lui nu a fost pusă nici o cruce şi nici nu i s-a scris numele nicăieri. Vestea despre viaţa lui a străbătut toate temniţele şi mulţi îl pomenesc cu evlavie. Amin."

fragment din Intoarcerea la Hristos de Ioan Ianolide, pp. 189-191 , Ed. Christiana, Bucuresti, 2006

Ajutati o fetita cu nume minunat: Theodora, care inseamna darul lui Dumnezeu. La fel, El va va rasplati inmiit. Mai multe detalii gasiti aici si aici.

Despre duhovnicie

Iata aici un minunat cuvant al Parintelui Calistrat despre duhovnicie, un cuvant miscator si adanc!
Dumnezeu sa ne lumineze sa ne bucuram de duhovnicul pe care il avem fiecare!

Intru multi ani !

Astazi, 10 februarie, parintele Iustin Parvu implineste 90 de ani! Dumnezeu sa il tina sanatos si sa ne calauzeasca multa vreme!

La multi ani, Parinte!

sursa fotografiei: http://victor-roncea.blogspot.com/

Ascultati si un interviu luat Parintelui cu acest prilej, ilustrat cu imagini graitoare: http://www.trilulilu.ro/VictoRoncea/882bdf7302e4e9

Fragment din Pateric

Fragment din Pateric:

Pentru Avva Ioan Colov

"Povestit-au unii pentru (despre) avva Ioan Colov, ca mergand catre un batran tebeu la Schit, sedea in pustie si luand avva lui un lemn uscat, l-au rasadit si i-a zis lui: in fiecare zi adapa acest lemn cu cate un ulcior de apa, pana ce va face roada. Si era departe de dansii, incat se ducea de cu seara si venea dimineata. Iar dupa trei ani a trait lemnul si a facut roada si luand batranul rodul lui, i-a dus la biserica, zicand fratilor: luati, mancati rodul ascultarii! "